Dermato-venerica studiaza bolile pielii si venerica.nodul

Reprezinta o specialitate moderna care se ocupa de totalitatea pato-fenomenelor care se produc la nivelul pielii, mucoasei accesibile, la orice varsta inclusiv boli venerice.

Pielea – constituie un invelis neintrerupt care se continua la nivelul marilor orificii (gura, nas) cu o semimucoasa partial semicheratinizata si care in interiorul cavitatilor respective devine o mucoasa propriu-zisa. Suprfata pielii nu este uniforma, pe ea fiind prezente orificii cute si proeminente.

Orificiile sunt de doua tipuri: unele sunt mari conducand la cavitati naturale (gura, nas), altele mici, de abia viziblile cu ochiul liber.

Ultimele raspund fie foliculilor pielii si (din acestea rasar fire de par), fie glandelor sudoripare sau sebacee.

 

Toate orificiile, dar mai ales cele mari precum si cele foliculare sunt intens populate de microbe, fenomen ce explica frecventa mare a foliculitelor.

Orificiile foliculare reprezinta totodata si locul unde absortia per cutanata a apei, electrolitilor, medicamentelor ( unguente, creme) si a altor substante este maxima.

Cutele pielii sunt de doua tipuri:

  1. Congenitale ( structurale ) sau mari
  2. Functionale sau mici

A -Cutele mari: piele axiala, inghinala. Cutele mari au unele particularitati fizico-patologice ca: umiditate fata de restul pielii, ph-ul alcalin sau neutru, pilozitate mai accentuata. Datorita acestor caractere ele pot prezenta unele imbolnaviri specifice (fisuri, micoze).

B -Cutele mici (microcute) sunt prezente pe toata suprafata pielii, ele reprezinta orificiile glandelor determinand astfel formarea unor mici suprafete romboidale care constituie expresia unei elasticitati normale. Aceste microcute dispar la nivelul cicatricilor, in starile de atrofie sau de scleroza dermica. La nivelul palmelor si plantelor (talpi) acestea sunt asezate in linii arcuite, dispuse paralel, realizand amprentele cu caracter transmisibil ereditar, care sunt importante pentru identificarea juridica a individului.

Crestele dintre cute, de asemenea sunt linii paralele in care sunt prezente orificiile porilor sudoripari.ectima

Cutele functionale se constituie ca urmare a scaderii elasticitatii cutanate si a contractiilor musculare (ridurile).

Structura microscopica a pielii

Are trei invelisuri:

  • Epiderma-formata din strat cornos, strat lucid, strat granulos, strat spinos, strat bazal
  • Derma – strat pilar si strat reticular
  • Hipoderma (subderma) este tesut conjunctiv care uneste pielea de muschi si care aluneca datorita stratului de grasime. Este colorata de pigmenti de mai multe culori care dau culoare pielii (alb, galben , negru)

Anexele pielii:

Anexele cutanate sunt reprezentate de fanere si glandele pielii

Fanerele sunt organe anexe ale pielii, diferentiate la suprafata pielii cu functie de aparare a organismului fiind prezente la om sub forma uncgiilor si a parului.

  • Unghia este formata dintr-o lama cornoasa dura. Corpul unghiei este alcatuit din limbul, patul unghial si radacina.
  • Parul.

Firul este alcatuit din doua parti: - externa, vizibila liber -  tulpina sau tija;

                                                                  - Interna , profunda in derm - folicul pilos (sebaceu), radacina. Aceasta se temina printr-o parte umflata - bulb.

Cresterea parului se produce in regiunea bulbului.

Bulbul, in partea cea mai profunda, prezinta o scobitura in care patrunde papila dermica nutritiva a parului care este intens vascularizata.

Culoarea firelor de par este diferita de la om la om si este determina de un pigment brun rosiatic, care se formeaza in bulb. Parul alb al senectutii se datoreaza patrunderii aerului in tija. Tija se dezvolta din epiderm, este cornoasa si flexibila, elastica.

Lungimea si densitatea variaza regional si depinde de sex (feminin, masculin), pilozitatea fiind mai accentuata la barbat, in regiunea pubiana, axilara, pe torace si abdomen.

Glandele pielii

Glanda sebacee este o glanda acinoasa ( in ciorchine), sebumul secretat luand nastere prin degenerescenta groasa a celulelor care captusesc peretii glandei.

In regiunile seboreice(nas, frunte), aceste glande sunt hipertrofiate.

Glandele sebacee secreta grasimea pielii care unge stratul cornos al pielii si parului, apara organismul de apa si microorganisme, inveleste pielea.

Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor.

 Sunt de doua tipuri:

- glande ecrine, mai mici, dispuse aproape pe toata suprafata pielii, care se deschid direct la suptrafata epidermului prin pori.

-glande epocrine, mai mari, dispuse numai la nivelul axilelor, in jurul mamelonului si la perineu.

Ele intra in functie dupa pubertate, fapt ce arata endocrinodependenta lor.

Glandele sudoripare secreta sudoarea, care contine mari cantitati de apa ce se evapora si astfel regleaza temperatura corpului.. In afara de apa, mai contine si produsele metabolismului:azotat(uree) si diferite saruri.

Functiile pielii

-functia de aparare: impiedica patrunderea unor agenti in organism(bacterii subst toxice, radiatii

-functia de termoreglare;

-functia imunologica;

-organ de simt (indeplinita de receptorii de durere, de presiune, de intindere, tactili), mai ales la nivelul degetelor, buzelor si limbii.

Leziuni elementare ale tegumentelor

Identificarea leziunilor elementare ale pielii este primul pas al identificarii in cazul unei dermatoze.

Leziuni elementare care pot avea legatura cu afectiuni generale, sistemice in domeniul medical intern sunt:

  • Macula:pata produsa prin schimbarea culorii tegumentului pe o zona limitata, circumscrisa; poate aparea ca o consecinta a hiperpigmentarii (hipopigmentarii) sau ca urmare a modificarii tranzitorii sau persistente a vascularizatiei.
    • Atunci cand este de origine vasculara si dispare prin apasare este datorita vasodilatatiei capilare, eritem;
    • Daca nu dispare prin presiune este produsa prin hemoragie – petisie
  • Papula: este o leziune proeminenta, circumscrisa, solida, rezultata fie prin hiperplazia celulara epidermica sau dermica, fie prin infiltratii localizate in derm, fie numai edem dermic. Poate fi pruriginoasa si tranzitorie (in urticarie), apare edem (acumulare de lichid extracelular) sau persistenta in boli infectioase sau in exantemul medicamentos ( eritem care afecteaza zone ale tegumentului sau tegumentul in totalitate). Papulele pot conflua in placarde (mai multe papule confluente proeminente)
  • Nodulul: este leziune cu un diametru mai mare decat al papulei, prezentand o infiltrare mai profunda a dermului si eventual a tesutului subcutanat. Infiltrarea poate fi datorita unui proces inflamator (eritem nodosnoduli rosii durerosi localizati de obicei pe gambe). Pot fi datorate si tuberculozei, sifilisului si a unei proliferari celulare benigne sau maligne.
  • Vezicula: are diametrul mai mic de 0.5 mm. Peste 0.5 este bula sau flictena. Este leziune proeminenta cu continut lichidian; poate fi intraepiteliala sau la limita de separare a epidermeului de derm. Continutul lighidian poate fi ser, plasma, limfa, lichid extracelular. Pot apare izolate sau pe grupe. Sunt specifice arsurilor de gr. II, degeraturilor, cangrenelor si in unele afectiuni virale-varicela, herpes simplex, zona zoster.
  • Pustula: vezicula cu continut purulent. Poate rezulta si dintr-o vezicula ce a virat in puroi. Se intalnesc in septicemii, Atunci cand este centrata pe un fir de par se numeste foliculita superficiala.
  • Eroziunea (escoriatia): perdere desubstanta superficiala cu interesarea epidermului, fara a depasi membrana bazala si care se vindeca fara cicatrici lasand doar o macula pigmentata reziduala. Poate aparea si secundara in evolutia veziculelor, pustulelor, bulelor dar poate fi si primitaiva in sifilisul primar.
  • Ulcerația: este o pierdere de substanta mai profunda decat eroziunea, interesand dermul si chiar hipodermul si care se vindeca printr-o cicatrice sechelara.
    • Poate fi superficiala sau intensa si profunda (in carcinome, in TBC-ul cutanat)
    • Forma poate fi rotunda, ovala sau neregulata;
    • Fundul poate fi neted sau proeminent, marginile pot fi taiate drept, decolate sau ridicate;
    • Baza poate fi moale, infiltrata sau dura;
  • Fisura: este o eroziune sau ulceratie de forma liniara, dureroasa, localizata in regiuni inflamate sau supuse miscarilor de extensie. Ex: pliuri, palme, plante
  • Ragada: fisura liniara in jurul orificiului bucal.
  • Escoriaţia (coaja): pierdere de substanta superficiala sau profunda produsa de un traumatism. Poate fi accidentală, consecutiva unei zgârieturi, sau simptomatică in urma scărpinatului.
  • Scuama: formatiune de țesut cornos care se detașează din tegument. Pot fi fine (descuamație furfuracee), alteori mare sau chiar lambouri (Bucată de carne sau de piele care se conservă la amputații pentru a acoperi scheletul și părțile osoase sau pentru a fi grefată în altă parte a corpului). Ex: Arsura solara, lupus eritematos – boala a pielii si a mucoaselor, de cele mai multe ori de natura TBC - , dermatoze exfoliative.
  • Cangrena: necroza tisulara de coloratie neagra. Cea mai comuna forma de cangrena este la persoanele care sufera de boli vascualare. (ex: ateroscleroza)
    • Cangrena umede (udă) – se refera infectia bacteriana in tesutul afectat si poate surveni in urma unei raniri (arsuri puternice, degeraturi); cei mai afectati sunt diabeticii, la care se raspandeste foarte rapid.
    • Cangrena gazoasă – se regaste adânc in tesutul muscular, chiar daca la suprafata pielea pare normala, boala avanseaza; cu timpul culoarea se modifica pentru ca apoi sa fie gri sau rosu purpuriu. De obicei este cauzata de bacteria clostridium perfringers . Acesasta se multiplica foarte rapid si produce toxine ce elibereaza un gaz foarte periculos pentru muschi.
    • Cangrena interna – cele mai afectate organe sunt intestinele, vezica biliara, apendicele, dar poate afecta mai multe organe simultan. Cangrenele din intestine sunt rezultatul herniilor de cele mai multe ori.
    • Cangrena FOURNIER – este foarte rara, sunt afectati mai mult barbații datorita infectiilor pe tractul urinar.
  • Escara: necroza ulcerata secundara dar si localizata in zonele de presiune. Se poate extinde la oase, muschi, tendoane, articulatii.
  • Cruste: acopera ulcerațiile si rezulta din uscarea exudatului seros.

 

(Average rating 0 on rating)