Materiale necesare:

-Ace sterile de puncţie rahidiană cu mandrenă avand lungimea de 8-10 cm,

-seringi sterile de 2-5-10 ml,

-pense sterile pentru scoaterea acului,

-substanţe dezinfectante (iod de 5%, alcool etilic de 70%, clorură de var de 0,5% etc.), -tăviţe renale,

-manometru,

-5 eprubete sterile (2 — cu mediu de cultură, 3 — pentru analiza citologică şi biochimică),

- mănuşi sterile,

- tampoane sterile,

-substanţe analeptice,

-emplastru,

-burete.

Pregătirea bolnavului. Punctia se face în sala de tratamente, iar în cazurile grave — în salonul bolnavului. Copilul este aşezat în decubit lateral pe marginea patului sau a mesei de operaţie, cu genunchii cit mai apropiaţi de gură, cu capul la maximum flexat, cu mîinile cuprinzînd genunchii. Astfel, curbarea coloanei vertebrale are ca scop indepărtarea apofizelor spinoase unele de altele şi formarea spaţiior largi, prin care se va putea pătrunde cu acul în spaţiul subarahnoidian.

Asistentul va explica bolnavului pozitia exactă, pe care trebuie s-o păstreze în timpul puncţiei, lămurindu-i necesitatea acestei poziţii. Un alt asistent va ajuta bolnavului să menţină accastă poziţie. Dacă micul pacient este agitat, el este legat de cap şi genunchi cu un cearşaf răsucit.

Rolul asistentului medical în timpul punctiei.
Medicul şi asistentul vor face asepsia riguroasă a mîinilor, după care asistentul îi va oferi medicului mănuşile sterile. Medicul se va aşeza la spatele bolnavului, avind în dreapta măsuţa cu instrumente. Una dintre asistente fixează holnavul în poziţia aleasă, cealaltă deserveşte medicul eu instrumente. Punctia lombară se face, de obicei, fără anestezie. După dezinfectia locului ales, asistentul prezintă medicului o pensă sterilă, cu care acesta va alege acul cu mandrenă pentru puncţie. După ce medicul a pătruns în spaţiul subarahnoidian şi lichidul incepe să curgă, asistentul prezintă manometrul pentru a detemtina presiunea lichidului cefalorahidian. Ea poate fi aprceiată şi după viteza lui de scurgere.

După măsurarea presiunii, se fac recoltări pentru examinările de laborator în eprubete sterile. Cantitatea de lichid recoltat nu trebuie să depăşească 10 ml. Dacă puncţia este insoţită de introducerea medicamentelor, asistentul va pregati seringile cu soluţiile date.

După administrarea medicamentelor, medicul scoate acul, asistentul badijonează locui cu tinctură de iod de 5% şi aplică un pansament cu tifon steril, pe carc îl fixează cu emplastru.

Aceidente în timput puncţiei.
În timpul puncţiei pot apărea: ameţeli, tulburări vizuale, cefatee, greţuri, tuse şi vărsături. Asistentut care fixează bolnavul, îl supraveghează în timput intervenţiei, vorbeşte cu el, raportîndui medicului orice abatere de la starea normală.

Îngrijirea bolnavului după puncţie.
După puncţie bolnavul este imediat culcat: fără pernă cu capul la nivelul patului in decubit ventral sau semiventral, evitînd scurgerea lichidului în ţesutul perimeningian. Bolnavul va păstra această poziţie nemişcată 2 ore, insă nu părăseşte patul şi nu foloseşte perna 24 de ore. Prin repaus la pat se stabilizează presiunea lichidului. După puncţie, alimentaţia este contraindicată bolnavului timp de 2 ore.

Peste 24 de ore bolnavului i se dă perna, iar după a 3-a zi poate fi ridicat pe şezute. Regimul la pat îl păstrează timp de 5 zile.

Pregătirea lichidului obţinut pentru laborator.
Lichidut recoltat este plasat imediat în termostat sau în baia de aburi. Asistentul etichetează recipientele cu lichid recoltat, completează formularele de recoltare şi le duce la laborator.

La sfârşitul procedurii se dezinfectează masa şi utilajul folosit.