Este o eruptie cutanata instalata brusc, formata din papule si placi eritematoase intens pruriginoase.

Notiuni generale de imunologie si alergologie

• Pielea este continuu bombardata de o multime de agresori interni si externi
  • Prima linie de aparare o reprezinta reactia de tip inflamator ( la care participa neutrofilele, monocitele, macrofagele, eozinofilele). Este nespecifica si cu eficacitate limitata
  • A doua linie de aparare o constituie imunitatea, este specifica si se amplifica dupa fiecare intalnire cu agresorul respectiv.
  • Substante care induc raspunsul imun si care reactioneaza specific cu produsul aceluiasi raspuns – antigeni . Acestea provin fie din afara organismului (origine exagena), fie se formeaza in interiorul organismului (origine endogena) prin denaturarea sasu imbatranirea straturilor proprii.
• Antigenele pot fi substante de origine microbiana (vegetala, animala) sau pot fi obtinute artificial.
• Din punct de vedere clinic au structura de proteine, polizaharide, lipide, glicoproteine, acizi nucleici, etc.
• Antigenele incomplete – haptene – provoaca raspuns imunospecific, numai dupa ce se cupleaza cu o proteina de transport. Se cunosc doua tipuri de raspuns imunologic:

1. Raspuns umoral – care se defineste prin sinteza in organismul imunizat al unor anticorpi (imunoglobuline) care au proprietatea de a neutraliza sau inactiva specific antigenul care le-a adus formarea.

          - locul conflictului dintre antigen si anticorp poate fi situat la distanta fata de poarta de intrare a antigenului cat si la sediul sintezei imunoglobulinei.

Exista 5 clase de imunoglobuline:

1. Imunoglobuline ɣ (gamma) 80% - IgG: valori normale 700-1600 mg/dl. Creste la SIDA, scleroza in placi, hepatita cronica, boli autoimune si scade la pierderea de proteine (leucemie, sindrom nefrotic)
2. IgM (imunoglobuline Min.) : valoarea normala este 40-230 mg/decilitru; creste la alcoolism, ciroza hepatica, lupus eritematos si scade la leucemie limfatica.
3. IgA (imunoglobuline Alfa) : valori normale 70-400 mg/dl, creste la ciroza biliara, hepatica, lupus eritematos si scade la malabsortie.
4. IgD (imunogl. Delta) : valori normale 3-40 mg/dl , creste la TBC, infectii virale, lupus eritematos si scade in scleroza;
5. IgE (Epsilon) : valori normale 100 mg/dl, creste in bolile alergice.
6. Raspuns imun celular – este media de limfocitele T care vin in contact cu antigenul si secreta substante imunoactive solubile = limfokine.

• Actioneaza prioritar fata de antigenele umorale
• Antigenul este localizat aproape de poarta de intrare, acestea fiind de fapt si locul conflictului imun
• Daca in mod normal reactiile imune (umorala si celulara) servesc ca arme de aparare impotriva infectiilor sau tumorilor, in anumit imprejurari pot sa provoace leziuni organismului gazda. Aceste stari patologice / stari de hipersensibilitate / stari alergice se dezvolta dupa contactul cu un antigen specific la un subiect sensibilizat.
  • Hipersensibilitate tip 1
    • Se instaleaza dupa cateva minute pana la 6-8 ore;
    • Mediatorii eliberati produc in principal contractarea muschilor netezi
    • Manifestarile clinice sunt diverse: soc anafilactic, astm bronsic, rinite alergice, dermatita atipica, urticarie acuta.
  • Hipersensibilitate tip 2 – se instaleaza dupa cateva minute pana la 6-8 ore. Se incadreaza aici unele reactii post medicamentoase, anumite vasculite, accidente pastransfuzionale cu sange imunocompatibil.
  • Hipersensibilitate tip 3 (imediata) - se intalneste in boala serului, taxidermie, lupus eritematos sistemic.
  • Hipersensibilitate intarziata tip 4 (la 24-48 ore)

Etiologie: In 80-85% din cazuti, urticaria se produce prin mecanism nonalergic.

Reactia de hipersensibilitate poate fi datorata factorilor: medicamente, vaccinuri, alergeni (inhalati, de contact) , infectii bacteriene, virale, parazitare.

Indiferent de mecanismul de producere, urticaria este consecinta cresterii permeabilitatii vasculare ca urmare a unui numar mare de mediatori din care se remarca histamina (exista la nivelul plamanilor, pielii, mucoasei gastrointestinale).

Se pare ca agresiunile fizice si chimice pot elibera histamina, ea fiind principalul mediator al alergiilor de tip 1.

In urticariile nonalergice histamina poate fi eliberata prin actiunea directa a urmatoarelor categorii de substante:

 - medicamente:morfina, codeina, papaverina,

- substante radiologice de contrast (bariul)

- alimente: capsuni, citrice, alune, nuci crustacee, vin rosu;

- toxine: bacteriene (veninul de insecte);

Subliniem ca o serie de afectiuni digetive (gastrita cronica, diskinezie biliara, pancreatita cronica) favorizeaza resorbtia unei cantitati crescute de histamina in tubul digestiv.

Manifestari clinice:

- eruptia din urticarie este constituita din papule, plagi eritematoase palide in centru si bine delimitate cu contur rotund; pruritul este constant;

- in functie de culoarea leziunilor se disting: urt. rosie si urticaria liliachie;

- in functie de dimensiuni ale leziunilor : urticaria micropapulara si urticaria gigant;

- in functie de forma leziunilor: urticaria inelara si urticaria figurata.

- dupa morfologia leziunilor: urticaria buloasa si hemoragica;

- dupa evolutie: urticaria acuta (sub 6 saptamani), cronica (peste 6 saptamani)

Urticariile fizice

Se evidentiaza ca stimul declansator, este de natura fizica

1. Dermatografismul autentic – se evidentiaza la 15-20 secunde de la frecarea tegumentului, apare in locul respectiv o leziune liniara, eritemato-edematoasa
2. Urticarie intarziata – la presiuni apare intre 3 si 12 ore. Dupa presiune zonele afectate sunt: talpile (cand mergem foarte mult), umeri (cand ducem greutati), mainile (cand muncim foarte mult), fesele (cand stam foarte mult sezand). Leziunile sunt usor pruriginoase dar mai mult dureroase.

• Edemul kinke – este indus de vibratii, ereditate. Se transmite autozonal, apare la cateva minute de la expunerea la vibratii;

1. Urticaria la frig – apare cand suntem expusi la temp scazute sau cand ingeram lichide foarte reci
2. Urticaria la cald – apare la ocul de aplicare a unei surse de caldura cu temp 40-45 grade Celsius. Este considerata urticarie genetica
3. Urticaria solara – leziunile apar la cateva minute pe tegumentele fotoexpuse si dispar foarte repede cand inceteaza expunerea

• Urticaria acvagena – apare la contact cu apa, indiferent de temperatura ei;
• Urticaria polinergica – apare la efort fizic, cand temperatura corpului e foarte ridicata, emotii puternice, stres.

Diagnostic

• In urticariile alergice se au in vedere testele la alimente, medicamente, investig. Parazitologice si bacteriologice;
• In investigatiile fizice sunt utile testele de efort, la lumina, temperatura, frictionare, testul de glutatie
• Biopsia
• Dieta: in care se exclud alimente, ca apoi sa fie introduse treptat si apoi se urmareste ce anume declanseaza boala;

Tratament:

• In urticaria alimentara facem dieta si mixturi antipruriginoase cu mentol pe care le aplicam pe tegument
• Incercam sa suprimam factorul declansator si administram antihistaminice: Romergan, Ketokifen;
• In urticaria la frig si cronica administram Doxipin
• In urticariile vasculitice: Indometacin
• In edemul Kinke – Danazol